Mânie
Colțul Terapeutului

Cum să faci față unui acces de mânie

Mânia reprezintă o emoție pe care o cunoaștem și împărtășim cu toții în anumite momente.  Asociem mânia cu atingerea ”punctului de fierbere”, astfel că alimentând focul care ne conduce către un punct critic riscăm să producem răni în jurul nostru, răni care nu se vindecă ușor.

Mânie
Mânie

De cele mai multe ori considerăm că putem stinge mânia cu ușurință, lovind un sac de box, striga cât ne țin plămânii (a se citi  – urla) :), sau  răzbunându-ne pe cei care ne-au adus în această stare.

Ar fi tare simplu ca problema mâniei să se stingă cu atâta ușurință. De cele mai multe ori în încercarea de a  o elimina, o amplificăm.

Spre exemplu, țipând la cineva din pricina faptului că suntem mânioși, e posibil să simțim pe moment că ne-am mai calmat. Însă țipetele noastre nu fac altceva decât să stârnească mânia celui cu care ne răfuim, și să îl determine să adopte o poziție defensivă care nu face altceva decât să întregească ciclul mâniei.

Există însă două soluții pe care te poți deprinde în a le practica, motiv pentru care le voi enumera mai jos.

  • Când ești mânios respiră profund

Un exercițiu de respirație este util ori de câte ori ești mânios. Inspiră aer cu putere pe nas și expiră tot cu putere pe gură. Este un exercițiu care te va ajuta să îți oxigenezi creierul și să vezi ieșirea din situația critică ce te-a adus la punctul de fierbere.

  • Când ești mânios aleargă

În anul 2006 am avut un conflict cu un bărbat mult mai în vârstă care îmi era coleg. Discuția era pe punctul de a degenera, pe fondul stresului și oboselii -era ora 9 seara- când colegul meu mi-a spus: ”Te rog să mergi cu mașina la sediu, eu vin pe jos”. Și ca din pușcă a luat-o la fugă. Când ne-am întâlnit la sediu era zen!

Eu fierbeam încă chiar dacă turasem în neștire motorul mașinii gonind înspre sediu…

Ei bine, lista mea este incompletă dragilor, dar vreau să vă provoc pe voi la a o completa așa cum știți voi mai bine.

Care sunt soluțiile voastre atunci când vă mâniați? Cum reușiți să vă calmați? Care sunt metodele pe care le aplicați și cum vă descurcați cu ele?

Aștept cu nerăbdare comentariile voastre!

 

 

Ti-a placut? Distribuie-l!
Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on Pinterest

1 thought on “Cum să faci față unui acces de mânie”

  1. De regulă medicina este de două feluri. Cea preventivă, care te învață ce stil de viață e bine să ai că să nu ajungi la boală și cea curativă, care intervine în ultimă instanță cu medici, medicamente, operații, când deja boala s-a instalat și prevenția nu mai poate face nimic. Și cum mânia e tot o boală, a sufletului, nu a corpului trebuie tratată din punct de vedere medical. Ideal e să nu ajungi în punctul de fierbere. Adică să ai grijă de emoționalul si mentalul tău. Asta dacă te iubești pe tine însuți. Să nu apună soarele peste mânia ta. Asta înseamnă că dacă simți că în sufletul tău se aprinde chiar și un firicel de manie nu o lasa acolo, nu o interioriza. Peste ea se va mai așeza un firicel si tot așa până ajungi în punctul de fierbere. Rezolvă imediat problema. Discută cu persoana cu care ești în conflict. Dacă nu e o persoană cu care se poate discuta, discuta cu un prieten, dacă nu ai prieteni discuta cu un câine, el te ascultă cu compasiune mai ales dacă îi si dai ceva de mâncare, dacă nu ai câine , sunt destui pe străzi. Dacă ești credincios spunem lui Dumnezeu toată supărarea ta și roaga-l să remedieze problema. Nu-i spune cum să facă asta, el știe mai bine ca tine. În momentul în care te destăinui problema e pe jumătate rezolvată. Un alt exercițiu ar fi să vizualizezi persoana in cauza si să-i spui tot ce i-au spune între patru ochi, după care să o ierți. Dacă ești mânios pe tine fă exercițiul asta pe tine însuți. Ideea e, să practici cu consecvență aceste „tehnici” tocmai ca să nu ajungi în punctul în care îți vine să explodezi. Dacă totuși ai ajuns acolo, tipa, lovește, aleargă până obosești, ține o zi post negru doar cu apă…. Problemă e ca după ce ai depășit punctul de fierbere să faci tot ce îți stă în putință să nu mai ajungi acolo, adică să mergi pe calea preventiei, nu pe cea a interiorizare. Mai sunt si alte metode de prevenție dar deja m-am plictisit de scris. De ex disciplina spirituală, practicarea cu consecvență a rugăciunii și meditației.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *